Ultima lovitură pentru aderarea României la Schengen. Cea mai recentă decizie din partea Austriei, confirmată de Bruxelles

În urmă cu doar câteva zile, autoritățile române au făcut ultimul apel pe 2023 la Bruxelles în speranța aderării României la spațiul de liberă circulație Schengen. Din păcate, acesta a fost departe de a fi un succes.

Ambasadorii UE s-au reunit vineri, 22 decembrie, la Bruxelles pentru a face un ultim apel pe anul în curs pentru ca țara noastră să intre în Schengen. Eșecul a fost atât de răsunător din cauza deciziei Austriei, încât pretextul întâlnirii de acum câteva zile pare să fi fost doar constatarea refuzului, din nou. Autoritățile de la Viena rămân în continuare inflexibile.

Citește și: Omul care ar fi pus ”pile” la austrieci ca România să intre în Schengen. Cine este Roland Lauder, ce afaceri are în țara noastră

Austria, principalul responsabil

Deși în trecut au mai existat opoziții și din partea Olandei vizavi de refuzul aderării României și Bulgariei la Schengen, la momentul de față doar Austria mai pune bețe în roate țărilor menționate, chiar și după bifarea condițiilor impuse de Bruxelles.

Ca o notă importantă de subsol, condițiile erau reunite (acordul politic privind Pactul UE pentru migrație care a fost urmat de  Olanda care a ridicat veto-ul împotriva Bulgariei, etc), dar Austria a indicat mai departe că nu poate accepta România nici parțial, nici integral, nici acum și nici altădată. Nu a ajutat nici faptul că ambasadorul Austriei la UE nu a fost prezent la reuniune, făcând imposibil orice alt scenariu decât cel evident.

În teorie, la momentul de față, se vorbea de o aderare fragmentată la Schengen, dar și aceea pare să fie imposibil pentru români.

Citește și: România în Schengen, mai aproape de realitate. Ce trebuie sa facă Bucureștiul în schimbul acestui „cadou”, direct de la Viena

Aderarea României la Schengen rămâne un vis

Un pic frustrant este că părea că există un acord de aderare treptată la Schengen între România și Austria, dar se pare că a fost unul fictiv, teoretic. Punctual, a fost agreată teoretic de Viena și Bucuresti și respinsă de Sofia o aderare în două etape – măcar pentru România. Aceasta se traducea prin faptul că, în prima etapă erau vizate doar porturile și aeroporturile. In plus, România ar fi fost de acord să preia migranți sirieni, afgani și pe alții aflați acum în Austria.

Din câte se pare, surse ale Consiliului UE au clasificat aderarea fragmentată ca fiind o aberație, după ce a fost vehiculată și în 2012, din cauza faptului că este foarte dificil de aplicat.